Au trecut atatia ani de atunci, cand ma gandesc, tot nu-mi vine sa cred.
Fragment audio de 6 secunde din dialogul filmului Portile albastre ale orasului (1974).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:57:43 in versiunea TV a filmului.
Contextul citatului
[...]
- Si se aseaza, stii, pe un scaunel lustruit.
- Nu ma mir ba! Ma si mir si mi-e si scarba.
- Parca daca te-ar vedea pe tine Serbanescu, cum te duci tu in gradina sau in sant, n-ar rade de tine.
- Au trecut atatia ani de atunci, cand ma gandesc, tot nu-mi vine sa cred.
- Si cand ai luat-o, nu ti-a spus nimeni?
- Era bogata ba, ai mei au tacut din gura.
- Daca-ti place tie, ia-o, mai ales ca n-o sa-ti moara copiii de foame.
- Cuvintele astea din urma, nu m-au mirat.
- Bine, ca nu era frumoasa, mai inteleg ca n-ati bagat de seama. Dar...
- As fi bagat eu de seama pana la urma cum era, dar s-a imbolnavit.
[...]