Bravo, tată!
Fragment audio de 3 secunde din dialogul filmului Singurătatea florilor (1975).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:20:44 în versiunea TV/Peliculă a filmului.
Contextul citatului
[...]
- Eu? Eu lucrez! Fac nopți de gardă la spital.
- Dimineață sunt ocupată să trag palme.
- Nu vorbiți de palme... mi-e o temă apropiată.
- Extraordinar! Mai ții minte cum mă cheamă...
- Mamă, tu ți-ai fi închipuit că tata poate avea o memorie atât de uluitoare?
- Bravo, tată!
- Adică, pardon, trebuie să-ți spun 'tăticule'.
- Nu, nu trebuie să-mi spui 'tăticule'.
- Știi bine c-am oroare de diminutivele astea: tăticuțule, bericică, mâncărică, culcărică...
[...]
