Da, ea îl învinuia pe valet că el ți-a spus numai lucruri rele de stăpânul lui.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul dragostei și al întâmplării (1956).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:43:26 in versiunea Vinil a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Și cine mă rog e acela care mi-a insuflat acest dispreț? Hai, spune!
- Da' ce-i pornirea asta la tine, surioară? Vai, cum te-ai aprins!
- Da, pentru că m-am săturat de rolul meu.
- Și mi-aș fi scos de mult masca dacă nu m-aș fi temut că îl supăr pe tata.
- Într-adevăr, ești atât de turburată, fata mea, încât nu te mai recunosc nici eu, tatăl tău.
- Se vede că nervozitatea asta a ta a făcut-o pe Lisette să ne spună ce ne-a spus. Pe Lisette?
- Da, ea îl învinuia pe valet că el ți-a spus numai lucruri rele de stăpânul lui.
- Dar domnișoara, mi-a spus Lisette, l-a apărat pe valet cu atâta căldură încât am rămas mirată.
- Și pentru cuvântul 'mirată' am certat-o.
- Așa-i... oameni ca ea, nu-și dau seama câte înțelesuri poate să aibă un cuvânt.
- Obraznica! Ați întâlnit ceva mai necuviincios ca fata asta?
- Mărturisesc că m-am supărat fiindcă băiatul era învinuit pe nedrept.
[...]