Extraordinar! Mai ții minte cum mă cheamă...
Fragment audio de 7 secunde din dialogul filmului Singurătatea florilor (1975).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:20:34 în versiunea TV/Peliculă a filmului.
Contextul citatului
[...]
- E mare, independentă... ca tine, liberă... ca tine să facă orice. Cât se poate decisă să facă orice!
- Dar de obicei mamele se înțeleg mai bine cu fetele decât tații. Tu ce-ai păzit?
- Eu? Eu lucrez! Fac nopți de gardă la spital.
- Dimineață sunt ocupată să trag palme.
- Nu vorbiți de palme... mi-e o temă apropiată.
- Extraordinar! Mai ții minte cum mă cheamă...
- Mamă, tu ți-ai fi închipuit că tata poate avea o memorie atât de uluitoare?
- Adică, pardon, trebuie să-ți spun 'tăticule'.
- Nu, nu trebuie să-mi spui 'tăticule'.
- Știi bine c-am oroare de diminutivele astea: tăticuțule, bericică, mâncărică, culcărică...
[...]
