Devii agasant, zău așa!
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Carnavalul (1961).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:14:15 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ah, tare mai ești naivă, dacă-ți închipui că lucrurile mari se fac așa, dintr-odată.
- Mai ai oleacă de răbdare, o lună-două, până ies la pensie, și-atunci să vezi tu...
- Pân-atunci, va trebui s-alergăm mult și bine după albinele și iepurii tăi.
- Vorba e: ce să facem ca să-l ajutăm pe Stefan?
- Să refacă romanul. Să puie-acolo mâna pe vreo zece-cinșpe mii de leva și să plătim roata.
- Cum, ce roată? Păi, centrifuga... albinele!
- Devii agasant, zău așa!
- Stefane, de ce-ai căzut pe gânduri, mamă? Nu trebuie să-ți pierzi firea.
- Ai să duci romanul la altă editură, iar noi o să căutăm să găsim o legătură cu redactorii.
- Sigur. Și ei sunt oameni ca și noi, mamă...
- Tu parc-aveai o cunoștință la o editură.
- Am avut, dar ăla a murit. Și-apoi, ăla nu era redactor, era administratorul editurii.
- Nu, așa nu vreau! Nu mă lasă conștiința.
- Conștiința... de ce trebuie să-ți bați capul cu chestii de-astea abstracte?
[...]