Cum, dragă surioară? Ba nicidecum.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Femeile savante (1961).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:10:35 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- V-am îndurat disprețul un șir întreg de ani: ah, ochii fără milă, cumpliți și dulci tirani!
- Și, vă conjur, o, doamnă, nu reîncepeți jocul, nu încercați s-aprindeți, în scrumul rece focul,
- Nu căutați să-ntoarceți, cu viclenii, din drum pe-acel ce vrea să moară cu dorul lui de-acum.
- Ei, domnul meu, ideea îmi pare curioasă, căci de persoana voastră, vă jur, că nici nu-mi pasă.
- Găsesc că e ridicol să credeți că-i așa, ba îndrăzniți s-o spuneți deschis în fața mea!
- Ei, dragă surioară, cum văd, ești bucuroasă. Doar nu cumva-ți închipui că tare mult îmi pasă.
- Cum, dragă surioară? Ba nicidecum.
- Doar știi prin forța rațiunii simțirea-n frâu s-o ții...
- Și-n dreapta-ți judecată, cum să te-nalți pe tine deasupra unor astfel de slăbiciuni meschine.
- Cu mintea ta îngustă mă iei peste picior.
- O inimă-azvârlită, cum văd, te satisface.
- Ca să răspund la asta, m-aș înjosi prea tare. Asemenea prostie nu merită-ascultare!
[...]