N-am curaj să privesc.
Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Un caz clinic.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:30:43 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu pricep, cine? Cine? Poate că sunteți mai explicită...
- Nu trebuie să m-audă. Sunt bătrână, domnule profesor. Nu sunt învățată, dar cunosc viața.
- Nu știu cine este, nu-i cunosc numele, dar este aici.
- Nu cumva e o fantomă, așa, din întâmplare?
- Nu știu, dar este aici, ascunsă.
- O femeie trebuie să fie, da. Bun. Și-ați văzut-o, știți unde se ascunde?
- N-am curaj să privesc.
- Dv nu mă credeți, domnule profesor... Vă gândiți poate că-i vorba de un fel de exaltare.
- Nu, câtuși de puțin, vai, se poate?
- Pot să știu eu unde se află femeia aceea?
- La 330 poți să mai dai drumul, da, da... toate...
- Doamnă, s-a făcut, înăuntru, să știți că nu e nimeni. Cred că acum v-ați convins.
[...]
