Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:09:15 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- N-am să-l mai văd, probabil, niciodată, dar, într-o zi, când o fi și el bătrân, o să-ntâlnească un băiețel care-o să-i dea și lui ceva.
- Șeful echipei de demolare, de care vă spuneam, împreună cu alți zece sau unșpe cetățeni albi și negri, stăteau în jurul unui foc prăpădit, între dărâmături, și beau cafea.
- Dați-i numele de Patrick... e un nume frumos.
- Vouă vă trebuie puțină distracție, le-am spus, și mie, puțină cafea. Și atunci șeful îmi umple o cană și alt muncitor îmi aprinde o țigară din ale lui.
- Zăpada cădea încet-încet...
- Am să vă fac să râdeți, le-am spus. Păi, zice, noi am râs toată ziua. Zidurile care cad ne fac să râdem. Atunci, am zis eu, o să vă fac să plângeți.
- Spuneți-i Robert... e un nume frumos.
- Ei, tu, să ne faci să plângem? au zis ei. Păi, eu sunt clown, spun.
- Foarte bine, zic ei, dacă îl faci pe unul dintre noi să plângă, măcar pe unul... îți dăm fiecare câte un ban.
- Dacă nu reușești, tu ce ne dai? La asta nu mă gândisem. Pantoful, am spus. Pantoful de la piciorul drept.
- Spuneți-i băiatului John... e unul din cele mai frumoase din lume.
- Și ăsta-i pariul pe care l-ai pierdut?
- Lumea întreagă râde, muncitorii râd... am jucat chiar acolo, pe zăpadă, rolul hoțului prins, care-a făcut să plângă o lume întreagă doar cu câțiva ani în urmă.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu