Îți mulțumesc. Deocamdată mă ajută întâmplarea.
Fragment audio de 4 secunde din filmul Tată de duminică (1975).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:49:40.050 în versiunea TV/Peliculă a filmului.
Contextul citatului
[...]
- Poate că ar trebui să mă bucur. Prefer să te compătimesc.
- Îți mulțumesc pentru informații. La revedere.
- Nu opri aparatul. Mă întorc imediat.
- Mircea!
- Eu. Ce vrei să mă jur că sunt eu? N-am frați gemeni.
- Da.
- Îți mulțumesc. Deocamdată mă ajută întâmplarea.
- Omul, șoferul cu accidentul, trăiește. Cât trăiește el...
- Am avut noroc. S-ar fi putut să nu mai vin.
- Lasă, Adriana. Ai destule pe cap. Nu-mi purta de grijă.
- Cred că numai ție îți port de grijă.
- Bogdan nu știe nimic. Și nici nu vreau să știe.
- Da, desigur. Ar fi bine să nu știe. Și dacă totuși știe...?
[...]