Nu e adevărat. Nu te cred.
Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:37:31.083 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Peste două săptămâni îți apare numirea.
- Îți mulțumesc, mătușică, îți mulțumesc! Sărut-mâinile. La revedere!
- Acasă. Sunt în culmea fericirii și alerg să îi împărtășesc mamei bucuria.
- Ba da, sunt fericit. Pe cât se poate.
- Vezi? Va să zică nu ești fericit pe de-a întregul.
- Va să zică, nu ți-ai atins toate dorințele.
- Ba da, tot ce am putut spera.
- Nu, nu așa. Spune drept, toate dorințele?
- Ce mi-aș mai putea dori? Am o slujbă.
- Nu e adevărat. Nu te cred.
- Atunci, dacă iubești, se poate să nu dorești să fii și tu iubit?
- Păi spuneai că ți-ai împlinit toate dorințele.
- Da, mi-am împlinit tot ce este cu putință, tot ce-mi pot îngădui să sper.
- Cum? Nu-ți poți îngădui să speri într-o dragoste împărtășită? Îți irosești sentimentele în zadar?
- Spune-mi, cine e ființa asta fără suflet, femeia asta crudă?
[...]