A, ticăloșii! Asta-i pendula lui bunică-mea, ne-au furat-o în 1914!... și iese cu pendula, urlând ca un bezmetic.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic 59 minute de așteptare.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:47:18 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Da, se prea poate. Nu, animalele au memorie bună, așa e.
- Sunt și oameni care au o memorie prodigioasă. Uite, mi s-a povestit recent un caz nemaipomenit.
- Chestia s-a petrecut la Berlin, în timpul ocupației.
- Intră-n apartament și dintr-odată, unul din soldați sare pe pendula din sufragerie, strigând...
- A, ticăloșii! Asta-i pendula lui bunică-mea, ne-au furat-o în 1914!... și iese cu pendula, urlând ca un bezmetic.
- Și chiar era pendula lui bunică-sa?
- Nu cred, oricum, era prea mic, ca s-o fi ținut minte...
- Dar ce-i extraordinar este că s-a gândit la asta, după 30 de ani... și-ntr-un asemenea moment.
- Uită-te la viespea asta, ce finețe de talie! Dumnezeu e, totuși, un tip care avea simț estetic.
- Am cunoscut o femeie căreia îi spuneam viespea mea adorată.
- Nu, se-nvârtea tot timpul în jurul meu, ca o viespe.
- Dar ce, tu te crezi o floare?
- Nu.
[...]