Dar privește-n zare, cum se profilează pădurea pe verdele câmpului, umbre tainice, care-mi aduc aminte de primele vacanțe, când eram student.
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Anotimpurile umorului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:26:28 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Un râu adevărat! Să ne oprim și noi pe malul lui, te rog.
- În niciun caz, trage un curent acolo...
- Păcat, mi-ar fi plăcut să ne jucăm în apa aceasta limpede și proaspătă.
- Ia privește cum strălucește lunca-n soare. E ca o femeie tânără, plină de viață.
- Și eu sunt o femeie plină de viață...
- Dar privește-n zare, cum se profilează pădurea pe verdele câmpului, umbre tainice, care-mi aduc aminte de primele vacanțe, când eram student.
- Hai să mergem și noi în pădure, să hoinărim...
- Nu, nu cred că e bine, am auzit c-au populat urși acolo și, cine știe?
- Auzi, Tache, eu vreau să întâlnesc un urs.
- Da' ce-ți veni, așa, deodată?
- Uite, m-am săturat de poezia ținutului tău.
- Vreau să-ntâlnesc un urs care să mă-nfricoșeze, să mă sperie...
[...]