Uite, stau și eu aici, jos, lângă dumneata, pe bancă. Destăinuiește-mi dumneata mie tot și ai să te simți mai bine.
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Anotimpurile umorului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:19:38 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Vai, dragă, de când nu te-am mai văzut venind acasă cu un buchet de flori în mână...
- Te rog să mă ierți, dar le-a uitat cineva în autobuz.
- Dar ce vi s-a-ntâmplat? Ce te plângi, omule? Bărbat ești dumneata?
- Ești singur, în parc, pe bancă, afară e vreme splendidă și dumneata te plângi...
- Foarte bine. Atunci, n-a venit.
- Cine?
- Uite, stau și eu aici, jos, lângă dumneata, pe bancă. Destăinuiește-mi dumneata mie tot și ai să te simți mai bine.
- Cu atât mai bine. Să nu-ncurcăm lucrurile.
- Fata cu pricina nu merită atenția dumneatale.
- Mă rog, zi-i cum vrei, dar nu merită, dacă te face să suferi, nevenind la-ntâlnire.
- Aha, și deci te mustră conștiința. Sau te-ai decis să închei acest capitol?
[...]