Aoleu, iarăși! Iar sună... Să sune! Nu mai mă scol din pat să deschid pentru nimic în lume.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Anul trece, glumele rămân.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:05:10 in versiunea Radio a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Da... și spuneți că vi se întâmplă uneori să auziți voci de departe?
- Foarte des, doctore. Da, interesat, și când anume?
- Alo, alo, alo, la telefon te-am găsit pe tine tot căutând un ton.
- Alo, alo, alo, eu te cunosc de mult și mă mulțumesc doar glasul când pot să ți-l ascult.
- Alo, alo, alo, la telefon te-am găsit pe tine tot căutând un ton. (2)
- Alo, alo, alo, spun vorbe fără șir, dar iubirea vine, vezi bine, și pe-un fir.
- Nu, nu... de data asta nu mai sună telefonul, e soneria de la ușă.
- Aoleu, iarăși! Iar sună... Să sune! Nu mai mă scol din pat să deschid pentru nimic în lume.
- Uite, îmi înfund vată-n urechi, trag perna peste cap și plapuma... să sune...
- Fir-ar-să fie... se întinde omul să doarmă două ceasuri înainte de revelion și nimic!
- Din cinci în cinci minute sună soneria. Urătorii ăștia sunt ceva de speriat.
- E plin blocul de copii și toți vin prin rotație la ușa mea să-mi ureze.
- Măcar dacă mi-ar ura unul somn ușor că la noapte m-așteaptă munci grele: sarmale, vin, muzică, dans.
[...]
