Doi vechi prieteni, ne duceam mereu împreună, la un sfert de vin, șapte ani în șir ne-am văzut zi de zi... Și-acum se fac că nu mă cunosc... Ba, mai mult, îl pun pe jandarm să mă izgonească din oraș...
Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic Apa vie.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:28:03 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Uite ce e, pe mine să nu mă iei așa. Ia mâna de pe mine, te rog!
- Gura! Și șterge-o! Cum văd, ești o poamă bună...
- N-ai decât! Nu te oprește nimeni.
- Iată-mă, sunt iar la tine, râul meu drag. Ce zici tu de povestea asta? Cumplit, nu-i așa?
- Doi vechi prieteni, ne duceam mereu împreună, la un sfert de vin, șapte ani în șir ne-am văzut zi de zi... Și-acum se fac că nu mă cunosc... Ba, mai mult, îl pun pe jandarm să mă izgonească din oraș...
- Dar eu sunt, totuși, Leopold Kohak.
- Ia uite, în oglinda apei tale văr un chip de om. Păcat că se-ntunecă. Cine-o fi?
- Cum? Eu? Nu... glumești, iubita mea, e cineva care-mi seamănă...
- Asta-i adevărat, dar e cu 20 de ani mai tânăr. Mă auzi? Cu cel puțin 20 de ani.
- Vorbește, apă dragă, vorbește, te implor, spune-mi ce se-ntâmplă cu mine?
[...]
