Adio! Mă refugiez în lumea în care urâțenia mai există.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Apollon de Bellac (1966).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:29:11 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Zău? Și tu...? tu ce-aștepți să-i oferi mâna?
- Nu mai aștept nimic. I-o ofer! Nu am nicio remușcare.
- Ei, bine, poți să-l iei, căci eu renunț.
- Poți să-l iei dacă-ți plac sforăiturile noaptea.
- Sforăi? Ce șansă! În nopțile mele de insomnie mi-e grozav de teamă de liniște.
- Adio! Mă refugiez în lumea în care urâțenia mai există.
- Voi anunța consiliului logodna noastră.
- Ușier! Da, domnule? Coboară și rupe flori pentru toate butonierele. Da, domnule.
[...]