Aplică, domnule, totdeauna așa vorbe triveale, care nu aș putea pentru ca să vi le zic în persoană în prezența mamiții.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Art. 214 (1969).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:07:43 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- E vorba dar de a proba că lipsește de la cea mai sacră datorie conjugală, dacă...
- Apoi ai cunoscut-o dumneata pe mă-sa ce pramatie, ce catifea?
- Ai înțelegut, care va să zică?
- Mai rămâne să găsim altceva...
- Aplică, domnule, totdeauna așa vorbe triveale, care nu aș putea pentru ca să vi le zic în persoană în prezența mamiții.
- Destul!
- Și, pe urmă, să vă spun drept... nu-mi mai dă nici mâna pentru ca să țiu o nevastă fără zestre...
[...]