Pe omături moi fâșâia austrul și cerul era ca o floare de zlac.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Baltagul.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:24:10 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- A trecut pe la noi și i-am dat tașca cu bani.
- Nu te-ai deșteptat când a bătut în poartă.
- Ea, călare pe un cal, Gheorghiță, pe altul.
- Când răsare soarele, să se afle afară din sat, în lungul pârâului, către apa Bistriței...
- Pe omături moi fâșâia austrul și cerul era ca o floare de zlac.
- Gheorghiță purta, aninat în lanț, în dosul coapsei drepte, baltagul cel nou.
- Stăpâna potrivise și legase pușca de scurta dinapoia tarniței. Așa mergeau.
- Die, hăi! Greu drum, mămucă... Noroc că-i încă omăt.
- Da, greu este, dară și pricina pentru care-ați pornit nu-i ușoară.
- Ascultă, nevastă: bărbatul dumitale nu-i mort nici pe cale, nici la Dorna.
[...]