Dați așa, cu dosul palmei peste strune. În orașul ăsta, un trubadur care nu cântă cu chitara, se trădează numaidecât că nu e sevillan. Hai, curaj!
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:12:36 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Farmecul cuceririi are să fie cu atât mai mare.
- Dar cum să cânt? Habar n-am să fac versuri.
- Spuneți orice vă trece prin cap. Inima care iubește nu cere să fii poet perfect.
- Ce să fac cu ea? Nu știu nici măcar să zdrăngănesc...
- Ei, se poate? există vreun lucru pe care un om de rangul dv să nu știe să-l facă?
- Dați așa, cu dosul palmei peste strune. În orașul ăsta, un trubadur care nu cântă cu chitara, se trădează numaidecât că nu e sevillan. Hai, curaj!
- Ai dreptate, curaj, trebuie mult curaj.
- Mă numesc Lindor, oare pot spera, scumpul meu odor, la iubirea ta?
- N-am nume vestit, prea umil trăiesc, însă eu am îndrăznit mult să te iubesc...
- Bravo, foarte bine! Țineți-o așa!
- Am două comori ce ți le voi da, inima-n fiori și iubirea mea...
[...]