E aproape miezul nopții și doctorul n-a obosit să-l tot descoase pe don Bazil, insistând mereu asupra acelorași întrebări.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:03:31 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- I-am văzut cu ochii mei, cum văd masa asta, și ei susțin cu neobrăzare că n-am văzut ce-am văzut.
- Numai Bazil ar putea să mă lămurească. Să trimit să-l cheme.
- Hei, veniți, cineva, veniți! Strig degeaba, nu vine nimeni.
- Cum să nu-ți pierzi mințile, cum să n-ajungi nebun de-a binelea?
- E aproape miezul nopții și doctorul n-a obosit să-l tot descoase pe don Bazil, insistând mereu asupra acelorași întrebări.
- Nu-mi vine să cred că nu-l cunoști pe Alonzo.
- Poți să mă-ntrebi și de-o sută de ori, și tot asta am să-ți răspund.
- Nu-l cunosc. Faptul că ți-a dat scrisoarea Rozinei înseamnă că era trimis din partea contelui...
- Nu cred. Ce, așa arată contele?
- Dar, fiindcă veni vorba de pungă, cum se face că ai primit-o?
[...]
