Fiindcă întotdeauna am socotit că un nobil ne face un mare bine dacă nu ne face rău.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:03:08 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Iar ai luat-o cu versurile. Te-am văzut și adineauri că scriai ceva pe genunchi.
- Vedeți, Excelență, din asta mi s-a tras.
- M-au dat pur și simplu afară, spunând că scrisul nu se prea potrivește cu o meserie serioasă.
- Am fost mulțumit că am scăpat numai cu atât.
- Fiindcă întotdeauna am socotit că un nobil ne face un mare bine dacă nu ne face rău.
- Nu se poate... trebuie să mai fi făcut tu și altceva.
- Lasă că te știu eu, încă de pe când te aveam în servici. Leneș, erai... stricat... ce să mai vorbim?
- Nu chiar de la-nceput. Mai întâi am...
- Stai puțin! Mi s-a părut că la fereastra de peste drum e cineva. Nu, nu e nimeni...
[...]