Noroc că nu știe c-am citit scrisoarea.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:39:53 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Cât sunt de nenorocită! Ce viață! Mă-năbuș de furie! Oh, îmi vine rău, mor!
- Ce nebunie și pe om, că vrea neapărat să afle tocmai lucrul pe care se teme să-l știe.
- În fine, să vedem: Dragă Rozina, îți scriu... Aoleu, ce-am făcut?
- A avut dreptate, e scrisoarea vărului.
- Of, gelozia dracului! Acum, trebuie s-o îmbunez.
- Noroc că nu știe c-am citit scrisoarea.
- L-am păcălit. Dobitocul crede că-s leșinată. Să se sature de gelozie!
- Lasă, copila mea, nu e nimic. Respiră adânc... mai...
- Stai să-ți dau puțină apă, cu câteva picături de alcool. Bea.
[...]
