Poftim, degetul e pătat de cerneală. Ce vrei, dovadă mai bună?
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:28:40 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Foarte simplu, despre Marcelina... starea ei, pe cât se pare, e destul de rea.
- Nu cred. Sunt convins că ți-a adus o scrisoare.
- Are haz că vrei să mă convingi și pe mine acum.
- Ia dă-mi, te rog, mâna. Dă-mi-o, că nu ți-o mănânc.
- Poftim, degetul e pătat de cerneală. Ce vrei, dovadă mai bună?
- Asta-i dovadă? Mă faci să râd.
- M-am fript la lumânare, pe când lucram la gherghef.
- Și se știe că e bine să-nmoi imediat degetul în cerneală, ca să-ți treacă.
- Așa? Bine. Atunci, să vedem ce spune martorul al doilea.
- Sigur că lipsește. Am făcut-o cornet pentru bomboanele pe care le-am trimis fetiței lui Figaro.
[...]
