Doi erau cum erau, iar cel mai mic nu era ca toată lumea. Era năzdrăvan.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Călin-Nebunul.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:00:55 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și erau așa de frumoase că la soare te puteai uita, dar la ele, ba.
- Și fluierând unul dintre ei, a venit un nor năprasnic și-a răpit fetele.
- Și nici pețitorii nu s-au mai zărit după aceea.
- Și cică pe vremea aceea, pe lângă curțile împăratului, era un om care avea trei feciori.
- Doi erau cum erau, iar cel mai mic nu era ca toată lumea. Era năzdrăvan.
- Dar frații lui și alții îi ziceau Călin nebunul.
- Împăratul le-a dat bani de cheltuială și haine de primeneală.
- Și cei trei frați au pornit la drum...
- Cei doi mai mari, mândri nevoie mare de straiele lor luminoase.
[...]
