Nu, Laura. Iartă-mă pentru cele întâmplate.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa cu două intrări.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:19:00 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Îl caut pe prietenul dumitale...
- Eu sunt, domnule, nu-mi ascund fața de nimeni.
- Nu-și ascunde fața, în schimb, când e la strâmtoare, întoarce spatele.
- Liniștește-te! Te-a orbit mânia. Dar, crede-mă, furia dumitale e neîntemeiată. N-are nicio vină.
- Nu m-ar mira să susții, totuși, că vinovata sunt eu.
- Nu, Laura. Iartă-mă pentru cele întâmplate.
- Și, dacă don Fabio n-are nimic împotrivă, te rog să fii soția mea.
- Sau, poate, din bănuielile unei iubite geloase...
- Sau, poate, din frica unei tinere fete de a spune adevărul...
- Sau, poate, din pricina unui îndrăgostit prea iute la mânie...
[...]