Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa inimilor sfărâmate.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:55:20 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Hai vino... E o lună, parcă-i noaptea din Tristan și Isolda.
- Dar cum poți să mai ai obraz, să mai ai inimă să...?
- Vino, Alfred! Să mergem!
- A plecat. Ce purtare ciudată!
- Ce-i cu omul ăsta?
- Își simte inima zdrobită. Asta e tot. E o senzație curioasă, o durere necruțătoare, din acelea care depășesc puterile noastre.
- Când ți-e inima zdrobită, parc-ai fi pe o corabie care arde, nimic nu mai are importanță. E sfârșitul fericirii și începutul liniștii.
- Cum îndrăznești?
- Sfinte Dumnezeule! Dar ce s-a-ntâmplat?
- Liniște...
- Nu m-am adresat dumitale în special. Și nu mi s-a mai întâmplat să mă-ntrebe cineva cum îndrăznesc...
- Sigur că nu, dar oricine poate să vadă cât ești de prost crescută.
- Nu, cred că greșiți, vă asigur.
- Am înțeles foarte bine la ce faci aluzie. E o nerușinare.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu