Nu pot să mai rabd tirania asta maternă, mă-ntorc la City, unde mi se acordă toată considerația și respectul cuvenit.
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa inimilor sfărâmate.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:04:11 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- O bună parte din părul meu e absolut natural, în afară de culoare.
- Știți ce? O să-ncep să mă dezgolesc și eu.
- Oprește-te! Nu ți-e rușine, ai înnebunit?
- Rușine? Dar ce, în casa asta mai există rușine? Hai să ne dezbrăcăm cu toții în pielea goală!
- Fac ce-mi place, nu ce-mi spui dumneata. Ce sunt eu, copil, sau om mare?
- Nu pot să mai rabd tirania asta maternă, mă-ntorc la City, unde mi se acordă toată considerația și respectul cuvenit.
- Bine, fie... facă-se voia voastră, numai să mă lăsați odată-n pace.
- Nu. În adâncul sufletului meu n-am avut niciodată intenția serioasă să mă mărit cu dumneata.
- Cum? Nu cumva vrei să-mi dai cu piciorul, după ce m-am purtat atât de elegant?
[...]
