Îhî... și-acuma închide ochii. De ce? Ca să vezi candelabre de cristal, draperii de catifea de culoare vișinie, oglinzi cu rame aurite, chelneri cu mănuși albe, dame proaspăt coafate, bărbați în uniformă...
Fragment audio de 29 secunde din piesa de teatru radiofonic Circul a plecat, leii au rămas (1998).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:36:55 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Ce fel de oameni sunteți voi?
- Lichele, domnișoară, lichele...! Nu poți conta pe ei.
- Privește în jurul dumitale, domnișoară, ce vezi?
- O peșteră lugubră. Doar focul mai pâlpâie în mijloc.
- Așa e.
- Fumul care se ridică spre tavan, ferestrele scoase... iar afară, leii.
- Îhî... și-acuma închide ochii. De ce? Ca să vezi candelabre de cristal, draperii de catifea de culoare vișinie, oglinzi cu rame aurite, chelneri cu mănuși albe, dame proaspăt coafate, bărbați în uniformă...
- Iar de ordine și medalii... o, ți se întunecau ochii!
- Iar pilotul maior Kazanțev se apropie de măsuță, se apleacă în fața generălesei...
- Pe mine?
- Dar cu cine aș mai putea să dansez aici? Cu arma atârnată de gât.
- Un minut, un minut... ăștia cred că dacă voi dansa vor putea să-mi fure Kalașnikovul.
[...]