De când o port călare în cârca mea pe ea, să pasc îmi vine. Măgar! Să n-o știu eu, ca ea pe mine!
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Comedia erorilor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:30:40 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ce păcate grele m-aduc prin țări ce mișună de iele și spiriduși?
- De nu-i dau ascultare, mă sug de sânge, fără răsuflare. Mă lasă, mort și plin de vânătăi.
- Ce-ndrugi la vorbe fără căpătâi? Tu, trântore, melc tâmp cu năbădăi!
- Frumos m-am preschimbat, stăpâne, nu?
- La suflet, da! Dar crezi că numai tu?
- De ți-e schimbată fața, de măgar e!
- De când o port călare în cârca mea pe ea, să pasc îmi vine. Măgar! Să n-o știu eu, ca ea pe mine!
- Poftim la masă. Dromio, stai la poartă.
- Iar noi, bărbate, vom prânzi azi sus, să-mi povestești isprăvile-ți de crai!
- Flăcăule! De-ntreabă careva, stăpânul e-n oraș. Nu intră nimeni!
- Vezi, joacă-ți rolul cum se cade. Hai soră!
- Pe pământ, în cer, în iad e ce văd aici? Visez! Sunt treaz? Sunt beat!
[...]