Ah! Am compus un vals divin! Am să-i dau numele Dunărea Aurie... sau Albastră... sau Bleu Ciel... văd eu, văd eu.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Comoara din insulă.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:11:54 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Țigara rămase precis nefumată.
- Și cheia comorii fu iarăși purtată pe munți, peste ape.
- Iar deznodământul n-avea să vină nici când a stat vântul. Și vântul a stat în...
- Valsul cucerise lumea: Viena, Grinzing... Johann Strauss... Ca de obicei, compunea.
- Nu, nu... la-ra-la-r... nu, nu! la-ra-ra-ra-ra...
- Ah! Am compus un vals divin! Am să-i dau numele Dunărea Aurie... sau Albastră... sau Bleu Ciel... văd eu, văd eu.
- Un moment... La-ra-la... (fredonează O portocală)
- Și-asta este teribil de frumoasă!
- Da, știu, dar nu se poate... Dacă o fac eu și pe-asta atunci Marius Țeicu ce-o să mai compună?
- Ah! Mi-am adus aminte! La-ra-la-ra... Repede, o hârtie s-o notez, să n-o uit iar!
- O hârtie, aici în cârciumioara din pădure? Dar de unde să iau?
[...]