A, nu, de ăla n-am nevoie. E destul și-atât.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Copiii justiției (1967).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:08:51 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Da.
- Ce să fac? Primesc. Dacă nu merge, am să vă scriu.
- O, e, totuși, ceva! Îți ofer o șansă, nu-i nici închisoare, nici mânăstire.
- Am făcut 15 încercări, nimeni n-are nevoie de dumneata.
- După ce că te primesc, mai pui și condiții... vrei să știi ce program e duminica.
- Când lucrez? Am să-l mai văd pe Fortin?
- A, nu, de ăla n-am nevoie. E destul și-atât.
- Voiam să-i scriu și nu mi s-a dat voie. Știți cumva cine-mi interzice?
- Eu. Te pedepsesc. Îmi dai voie, nu?
- Știți... nu băieții-mi lipseau... Eu le vorbeam și ei îmi dădeau adresa...
- Și pe urmă? A, adevărat, dumitale-ți ajunge și-atât, te uiți la unul și te și culci cu el.
[...]