Care-ncunună fruntea eroilor slăviți... pentr-o singură raza din ochii-ți mult iubiți...
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Creditorii.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:02:04.387 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Însă apropo de împărat, ia să-mi cerc rolul pe deseară.
- Ce-mi folosește viața, și, tronul, și puterea, când, vai! în al meu suflet s-a cuibărit durerea?
- Eu sunt puternic, mare, sunt domn, sunt împărat! Popoarele se-nchină la glasu-mi adorat.
- Cu un cuvânt din gura-mi... pot sa răstorn o lume, și, amar mie! tremur... eu, tremur la un nume!
- Dar acel nume gingaș, sfânt, dulce, îngeresc, e al ființei blânde, pe care o iubesc!
- O! tu, necunoscută și mult frumoasă floare! Tu ce trăiești departe de razele-arzătoare.
- Care-ncunună fruntea eroilor slăviți... pentr-o singură raza din ochii-ți mult iubiți...
- Pentr-o zâmbire dulce, și-o dulce mângâiere, aș da și tron, și sceptru, și viață, și putere.
- Vino! L-a ta porunca eu voi să mă supun, eu voi pe a ta frunte coroana să o pun!
- Bravo, bravo! Deseară publicul are să te turtească sub coroane de flori.
- Eu și cu mine, puiule... Am venit ca sa facem o repetiție împreună.
- Bine-ai făcut, pentru ca deseară are sa se hotărască soarta noastră dinaintea unui public întreg.
- Deseară au să ploaie coșuri cu flori și bucheturi cu răvașe de amor... pline de ah, mor!
[...]