Pe pupa înaltă a caravelei, Columb veghează, scrutând orizontul cu ochii mari deschiși, plini de speranță și de nerăbdare.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Cristofor Columb.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:50:57 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Pe valuri ne întâmpină ramuri cu frunze proaspete. Și uneori, noaptea...
- Ne-ai mai dus și altădată cu palavrele astea. În apă cu el!
- Vincente Pinzon! Frate Vincente, frate Martin Pinzon, un răgaz...
- Suntem pe ocean de mai bine de două luni. Cer un răgaz de trei zile.
- Și au mai trecut două zile și-o noapte... Ce va aduce noaptea următoare?
- Pe pupa înaltă a caravelei, Columb veghează, scrutând orizontul cu ochii mari deschiși, plini de speranță și de nerăbdare.
- Acu mă trezește și-n puterea nopții... Numaidecât, înălțimea voastră!
- Mi se pare mie? drept înainte! Privește drept înainte! Ce vezi?
- O lumină, înălțimea voastră! O lumină care se stinge... Se aprinde! Iar se stinge! Nu-i o stea?
- Nu, parc-ar trece cineva cu o flacără printr-o luncă deasă.
[...]