Eee, fine, cine știe unde-o fi aruncat, fiindcă până mai deunăzi îl vedeam colea, sub pat. Finul atunci își schimbă vorba...
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Cronica lui Anton Pann.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:52:31.277 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ziua cu oițele, ciobănașule, seara cu băcițele, ciobănașule.
- După ce trecu o vreme, finul său la el mergând, a cerut ca să-i dea sacul, pe ocolite zicând...
- Nașule, nu cumva mai ții acea ruptură de sac? Că deși e numai petic, cu el o treabă mai fac.
- Nașul, care nu îngrijise de un astfel de sac rău, căutând și negăsindu-l, zise către finul său:
- Eee, fine, cine știe unde-o fi aruncat, fiindcă până mai deunăzi îl vedeam colea, sub pat. Finul atunci își schimbă vorba...
- Vezi, asta nu-mi e pe plac! Să se piardă cum se poate, o bunătate de sac?
- Se mai află câte unul ce visează stând. Mărul să n-aibă coajă și cireașa sâmbure.
- De-aceea zis cineva: cumpăna, nepoate, e bună la toate.
- Că se întâmplă uneori obraznicul greșește și omul bun cere iertăciune.
- Pasărea se cunoaște după cântec și obraznicul după vorbă.
- Obraznicul e primul la joc, dar scoate castanele cu mâna altuia din foc.
[...]