Deodată, nu știu care ceasornicar profund, cutia argintată a ceasului rotund o-nvălui-ntr-o pânză, din nouri adunată... Și se făcu o noapte grozav de-ntunecată.
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Cyrano de Bergerac (1958).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:41:44 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Te uită-ncoace, ă? acum te-ai luminat?
- Tăcere! Dacă-ți sfârșești silaba, o și pățești. Cu dânsul, urât se-ncurcă treaba!
- De vrei să mori cu zile, fă cel mai mic adagiu ce poate s-amintească fatalul cartilagiu.
- Bun! A, Cyrano! Lupta ne-o povestește, spune!
- Mergeam spre dânșii singur, cu pasul meu statornic... Pe cer, departe, luna sclipea ca un ceasornic.
- Deodată, nu știu care ceasornicar profund, cutia argintată a ceasului rotund o-nvălui-ntr-o pânză, din nouri adunată... Și se făcu o noapte grozav de-ntunecată.
- Iar, dibuind prin beznă, înaintam la pas, căci nu vedeam nimica mai depărtat...
- De nas!
- Un om ce ne sosește de astă dimineață.
- Se numește baron de Neuvillette...
- Bine... Spuneam... prea bine! Prea!
[...]