Voi, singură, pe lume mi-ați dat prietenie, și-o rochie trecut-a prin viața mea pustie.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Cyrano de Bergerac (1958).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:33:12 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ragueneau, nu plânge așa nepotolit!
- Vă dau iubirea-mi toată. Trăiți!
- În basme, doară, acest cuvânt de soare, pe prinț de-l înfioară, își simte uriciunea topindu-se...
- Dar eu, în ochii tăi, același voi rămânea mereu.
- Voi? Socot contrariul. Blândeții feminine nu-i cunoscusem harul.
- N-am fost plăcut nici mamei și soră n-am avut, de ochii de amantă, ironici, m-am temut.
- Voi, singură, pe lume mi-ați dat prietenie, și-o rochie trecut-a prin viața mea pustie.
- Le Bret, mă-nalț de-acuma în luna opalină, fără-a mai fi nevoie să fabric vreo mașină.
- Da, acolo voi fi de-acum trimis, netulburat, să-mi aflu seninul paradis.
- S-a stins Hercule Savinien de Cyrano de Bergerac, ce-a fost nimic și tot în van.
- Nu pot să fac s-aștepte, iertați, dar plec de-aice, priviți cum raza lunii veni să mă ridice,
- N-aș vrea de-acum să plângeți cu mai puțin elan, pe-ncântătorul, bunul, frumosul Christian.
[...]