Da, îmi spusese cum îl cheamă, dar i-am uitat numele cu gândul la dovezi, - pentru că am dovezi,
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic D-ale carnavalului (1961).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:14:40 in versiunea Vinil a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Și numai d. Nae poate să mă puie pe urma aceluia care a devenit în chestiune...
- A! dar n-are să-mi scape... Sunt hotărât!
- Am să-i dau o curățenie spițerului să mă pomenească!
- E spițer? Da, desigur, spițer.
- Aflasem adineaori cum îl cheamă de la băiatul de aici...
- Da, îmi spusese cum îl cheamă, dar i-am uitat numele cu gândul la dovezi, - pentru că am dovezi,
- Niște hârtii pe care le-am găsit în odaie la Didina.
- Și sunt turbat de gelozie! Toată noaptea n-am dormit...
- Ah! mie-mi spui ce-i gelozia? Numai o noapte n-ai dormit? Nu știi nimic! Câte nopți!
- Nu, az-noapte nu a devenit din gelozie, pentru că nu începuse încă chestia...
[...]
