Vai, doamnă! dar cum aş putea eu să umblu tuşind modest, ca un poet minor...
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Doamna neagră din sonete.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:21:00 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Doamnă, te implor, îngăduie să plec. Sunt nebună de durere şi ruşine. Îngăduie, te rog.
- Ai fost prea crud cu această nefericită fiinţă, meştere Shakespeare.
- Cunoşti legenda lui Jupiter şi Semele? Cum să n-o ardă fulgerele mele? Puteam eu să le opresc?
- Eşti mult prea încrezut şi asta nu-i place reginei tale.
- Vai, doamnă! dar cum aş putea eu să umblu tuşind modest, ca un poet minor...
- Să-mi înjosesc inspiraţia şi să fac din cea mai mândră cunună a domniei tale un lucru de nimic?
- Aş mai dori să mă socotiţi un poet destul de mare, pentru a-mi dărui o favoare.
- Sper că e vorba de o favoare ce poate fi cerută unei regine fecioare, fără să fie jignită.
- Dacă mă pot exprima astfel, fără a jigni pe tatăl dumitale, magistratul...
[...]