Vorbeşti prea mult, domnule, îngăduie să te previn, sunt mult mai obişnuită să fiu ascultată, decât să mi se ţină predici.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Doamna neagră din sonete.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:10:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Şi-acum, fii a mea, nu în răstimp, nici deocamdată, ci pe vecie!
- De necrezut! Nu cumva te-ai aprins de dor, băiete?
- Nu, dorul, dumneata mi l-ai aprins. Iar eu ţi-l aştern la picioare.
- Nu pot să nu iubesc o fată care-i în stare să spună atât de multe cu un singur cuvânt bine ales.
- De-aceea, îngăduie, divină întruchipare a perfecţiunii femeieşti...
- Vorbeşti prea mult, domnule, îngăduie să te previn, sunt mult mai obişnuită să fiu ascultată, decât să mi se ţină predici.
- Aşa sunt mai toţi cei care vorbesc frumos.
- Nu mai puţin, da, nu însemnăm nimic, bieţii de noi, bărbaţii şi femeile...
- Îndrăzneşti să-mi spui femeie?
- Ce alt nume mai mândru ţi-aş putea dărui? Şi cum te-aş putea iubi altfel?
[...]