Că însuși el mi-a dat prilej să mă apropii de regină.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:21:59 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și mă gândesc: ce-ar fi să-nșel pe rege? Ce-ar fi să fac chiar eu pe vinovatul?
- Și, poate că, un trăsnet ca acesta lovindu-l, îl va face pe tiran să șovăie.
- Ce-mi trebuie mai mult? În timp ce el va sta pe gânduri, Carlos va izbuti să fugă în Brabant.
- Da. Am scris lui Wilhelm de Orania că sunt îndrăgostit la culme de regină.
- Că, datorită unei mincinoase învinuiri ce ți se aducea, am izbutit să scap de bănuiala monarhului.
- Că însuși el mi-a dat prilej să mă apropii de regină.
- Că eu te-am arestat, dar văd că totul e acum pierdut și vreau să fug în Flandra.
- Cred că n-ai trimis-o cu poșta...
- Dar știi prea bine: toate scrisorile către Brabant și Flandra...
- Cred că scrisoarea se află de pe-acum în mâna lui.
- Nefericitule, și tu pierdut vei fi, cu mine împreună.
- Minciuna asta nemaipomenită nu-ți va ierta-o tata niciodată.
[...]