De-aceea, oare, pusu-mi-am eu toate speranțele în clipa asta, care mi-ai dăruit-o, între patru ochi? Pentru ca niște-nchipuiri deșarte să m-alunge?
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:15:41 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ce îndrăzneală! Și ce nebunească surprindere!
- Ridică-te, te rog, ne vede lumea. Curtea mea e aici.
- Nu mă ridic. Chiar de-aș muri, nu-mi pasă! Pot să mă duc de-aici la eșafod.
- O clipă petrecută-n paradis cu moartea nu-i deloc prea scump plătită.
- Atâta, numai, eu îți cer cu lacrimi: să pleci pân' nu vin doamnele.
- Nu! Soarta mi-o aștept aicea, fie viață, fie moarte.
- De-aceea, oare, pusu-mi-am eu toate speranțele în clipa asta, care mi-ai dăruit-o, între patru ochi? Pentru ca niște-nchipuiri deșarte să m-alunge?
- Nefericite! Ce vrei de la mine?
- M-am luptat cu mine însumi, așa cum niciun om nu s-a luptat.
- Nu! Pentru liniștea mea, taci! O, taci!
- Cel care, drept moștenire, îți va lăsa regatul cel mai frumos din lume!
[...]