Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:07:48 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu m-am putut obișnui cu gândul că el, mie, de-aceea, tocmai, trebuie să-mi fie mult mai străin decât oricare om, fiindcă-n trecut mi-a fost mai drag decât oricare om.
- Dar, dacă poate politica să-nnoade după plac și să-ntărească legături, nu poate la fel de lesne să le și sfărâme.
- Dacă-i așa, și dacă greutatea cumplită a învinuirii care apasă asupra-ți mai sporește-acum abia cu un suflu, numai... și dacă-s înșelat, atunci să știi că va fi vai de tine și vai de mine!
- Și-atunci chiar sânge ar putea să curgă!
- Cum, pân-acolo am ajuns?
- Eu pe mine însumi nu mă mai cunosc. Nu-mi pasă nici de lege, nici de datini, nu-mi pasă nici de vocile naturii, nici de tratate între națiuni!
- Ce mult te plâng eu, sire!
- Să mă plângi? Nu-mi trebuie mila unei țiitoare!
- Ah! Nu mai pot! E prea mult. Mă-năbuș.
- Doamnă, ce-ai? Ești palidă și șovăi... Elisabeta! Vino-ți iar în fire. Încearcă să te reculegi, te rog. Așază-te, îndată am să chem pe cineva.
- Să vină îndată doamnele! Reginei i s-a făcut deodată rău! S-o ducă la ea în odaie.
- Nu, nu e nevoie. A fost o slăbiciune trecătoare. Plec singură, nu e nevoie, sire...
- Nu. Lerma, însoțește-o pe regină.
- Pot să vorbesc cu regele?
- E Posa...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu