Și ce plăcut miroase... Vai, uitasem cât de parfumată e iarba.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Drum fără sfârșit.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:05:26 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Cel puțin dac-am reuși să ne orientăm... cu ajutorul fluviului.
- Cum să te orientezi cu ajutorul unui fluviu pe care nu-l vezi?
- Bine, nu-l vezi, dar nu-l auzi? Trebuie să fie pe-aici, pe-aproape, dincolo de tufișurile alea...
- Nu știu, se poate, nu te contrazic, dar știi măcar ce fluviu e?
- Nu...
- Păi, atunci, nu ne folosește la nimic.
- Ai dreptate, pajiștea asta te-ndeamnă să te tolănești pe ea.
- Sunt ani de când n-am mai stat pe iarbă... Cât e de moale...
- Și ce plăcut miroase... Vai, uitasem cât de parfumată e iarba.
- Pentru că o vedem mereu de la distanță, din goana mașinii, de pe autostrăzi, nu?
- Ce umbrită e poiana asta... uite, sunt o mulțime de copaci.
- Hai, dacă tot am ajuns aici, hai să ne oprim puțin, în fond, n-avem nicio grabă, nu?
- Aș fi avut o întâlnire pe la ora șapte...
[...]