Am capricii, îmi place să fiu liberă.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Enigma Otiliei (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:39:10 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Și, prin urmare, nici pe tine.
- Moș Costache e deci singura piedică.
- Dar o fată ca tine ar putea să iubească un om atât de vârstnic ca Pascalopol?
- Nu mi-am pus încă problema, dar înțeleg ce vrei să spui, Felix.
- Care tânăr de vârsta mea m-ar iubi pe mine așa cum sunt?
- Am capricii, îmi place să fiu liberă.
- Otilia, știi, am atâtea să-ți spun dacă vei accepta cândva să mă asculți.
- După atâta singurătate simt nevoia să am o prietenă, să iubesc pe cineva.
- Ești încă tânăr. Amână iubirea. Fă-ți întâi o carieră cât mai strălucită.
- Iubirea-i o vorbă mare, dragul meu. O vorbă numai.
- Dacă un tânăr ar avea calitățile lui Pascalopol, răbdarea și bunătatea... Și averea lui!
[...]