Cultura mea e incompletă, Otilia, dar am suflet.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Enigma Otiliei (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:49:39 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Nu pot cânta la comandă, Stănică. Acum n-am chef.
- Otilia, încearcă totuși. Știi, și mie mi-ar face plăcere. Bine.
(cântă la pian Sonata lunii de Beethoven)
- Psss! Minunat, domne! Excepțional, ce mai.
- Ce cântă? Sonata lunii. Bună, bună, domne. Grozav cântec ăsta.
- Lună, tu, stăpâna mării, ă... restul l-am uitat...
- Cultura mea e incompletă, Otilia, dar am suflet.
- Și ce dorești? Să mă iubești... măcar un pic. Atâtica.
- Regret, dar nu se poate. Altceva?
- Să-mi împrumuți niște bani urgent că mor de foame. Cât îți trebuie? Vreo 2000.
- Felix, ai 100 de lei să-mi dai? Am în valiză, îți aduc imediat. Numai 100?
[...]