Desigur că doresc ceva... când noi mai dori nimic, poți să-mi pui o lumânare la căpătâi.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Enigma Otiliei (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:29:15 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Am atâtea să-ți povestesc... hai să ne plimbăm.
- De 2 zile te urmăresc, Felix.
- Presupun că dorești ceva anume, Stănică.
- Dumneata nu vorbești niciodată doar așa, de florile mărului.
- E, avocat trebuia să te faci, nu doctor.
- Desigur că doresc ceva... când noi mai dori nimic, poți să-mi pui o lumânare la căpătâi.
- Și eu aș dori să plec. Unde domne? Să părăsești câmpul de luptă, să dezertezi?
- Ce luptă? Păi, pentru banii lui moș Costache! Dacă nu i-o fi amestecat de acum cu ai tăi.
- Grozav tutore ți-au ales părinții.
- Auzi pe mâna cui și-au lăsat averea!
- A vândut multe... localul lui Iorgu, casele de pe bărăție, terenul din dosul patriarhiei.
[...]