Primul născut poartă-n el sufletul tatălui. Ceilalți sunt niște surogate.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Enigma Otiliei (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:48:26 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Nu, nimic, nimic, unchiule...
- N-am! N-am! Sunt sărac lipit! Dac-aș avea, aș trăi și eu mai îndestulat!
- Ba tot așa ai trăi, unchiule, las' că te știm noi.
- E, a trecut o lună de când ne-a murit fiul... (plânge)
- Lasă că vă faceți voi altul... Altul?
- Primul născut poartă-n el sufletul tatălui. Ceilalți sunt niște surogate.
- Relișor ar fi ajuns cineva în țara asta nefericită, ar fi dus-o la lumină!
- Nimic, nimic, eu mă duc să mă culc.
- Nu pot cânta la comandă, Stănică. Acum n-am chef.
- Otilia, încearcă totuși. Știi, și mie mi-ar face plăcere. Bine.
[...]