Suntem înconjurați de umbrele celor dragi.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Enigma Otiliei (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:04:24 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Ți-amintești de ea, Pascalopol? Cum să nu, cucoană Aglae.
- A fost o femeie frumoasă și fină... Dar n-a avut sănătate, mereu bolea săraca.
- Și pe tatăl dumitale l-am cunoscut.
- D-apăi pe cine n-ai cunoscut tu, Pascalopol?
- Știu, tinere, știu... mi-a părut tare rău.
- Suntem înconjurați de umbrele celor dragi.
- Ce faci, nu mai joci? Morții cu morții... Erai la rând!
- La zar, proasto, la zar! Ziceam că e la rând să dea cu zarurile.
- Ah, dragă, să nu joci table cu Pascalopol ăsta, Felix!
- Are o baftă chioară! Niciodată nu pierde. Dar nici nu câștigă!
[...]