Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Enigma Otiliei (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:31:24 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Banii lui Costache, frumusețea Otiliei, seriozitatea dumitale și înțelepciunea și banii lui Pascalopol și abilitatea mea...
- Ah, amesteci noțiuni incompatibile... confunzi sferele.
- Mă disprețuiți toți trei, nu-i așa Felix? Sincer vorbind...
- Înțeleg, cunosc sinceritatea dumitale. Am văzut-o la lucru de câteva ori. E sinceritatea feciorașilor care-și închipuie că totul le e permis. Cruzimea lașă a naivilor.
- Crezi că mă poți judeca?
- Nu, nu, nu pe tine te judec, ci un anumit stil de viață.
- Tu nu ești preot, iar eu nu-s condamnatul condus la eșafod.
- Îmi pare rău că te-am supărat, Stănică.
- Sunt anumite lucruri care cer mâini curate.
- E, asta-i acuma! (râde)
- Îți aduci tu aminte când ai fost prima oară cu mine în localul lui Iorgu și eu ți-am spus că Otilia e la Paris? Când ți-am prezentat-o eu pe Georgeta...
- Da, îmi aduc aminte foarte bine.
- Știi, nu ți-am servit atunci tot adevărul. Am omis în mod intenționat ceva. Adevărul e o mâncare picantă, în cantitate mare cade greu la stomac, știi... Mă temeam că n-o să reziști la șoc.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu