Eu, una, nu concep să fiu așa. Citești în mine ca-ntr-o carte deschisă, și ce-mi pasă dacă ceilalți văd că mă frământ?
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Ex (1975).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:05:24 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Atunci de ce te întorci seara acasă cu mutra opărită, de nu te recunosc?
- Degeaba, fetițo. Te roade c-ai rămas fără bărbat.
- Da de unde... de când am scăpat de Alberto mă simt atât de bine, că nici nu-ți închipui.
- Atunci de ce te enervezi, când aduc vorba despre el?
- Ți se pare. Poate sunt obosită, prost dispusă, plictisită... dar nervoasă, niciodată.
- Eu, una, nu concep să fiu așa. Citești în mine ca-ntr-o carte deschisă, și ce-mi pasă dacă ceilalți văd că mă frământ?
- Uite ce este, frământă-te cât poftești, dar pe mine, te rog, lasă-mă-n pace.
- Te-ai culcat târziu și-acum faci o criză de depresiune. Întotdeauna ți se-ntâmplă așa.
[...]